62 ma te 1 4

1. 2 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a MATEMATICA CLASA I 1. A fost odată o capră care avea trei iezi. Într-o zi, ea a plecat după mâncare. Nu a uitat nici desertul pentru iezişori. Câte dulciuri a adus capra? a) 16 b) 10 c) 5 d) 13 e) 15 2. Lupul îl întreabă pe iedul cel mic : – Câ i ani ai ? – Peste 10 ani voi avea 15 ani ! răspunde el. Câ i ani are iedul ? a) 6 b) 17 c) 8 d) 12 e) 5 3. Vârsta iezişorilor este notată pe cartonaş. Care este cel mai mare număr de două cifre care se poate forma folosind numai aceste cifre ? a) 75 b) 15 c) 79 d) 97 e) 95 4. Află numărul care urmează în şirul de mai jos şi vei descoperi câ i iezi ieşeau pe uli ă la joacă. 15, 18, 21, … . a) 25 b) 21 c) 27 d) 24 e) 23 5. Pe uli a caprei, ultima casă avea numărul 25. Câte case aveau număr cu so ? a) 10 b) 11 c) 12 d) 13 e) 25 9 57

2. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 3 6. Distan a în metri dintre două case este cel mai mic număr par de două cifre identice. Care este distan a de la prima casă până la casa caprei, dacă aceasta locuia în a treia casă? a) 10 b) 20 c) 44 d) 22 e) 28 7. Doi dintre iedu i se iau la întrecere. Primul a ob inut 25 de puncte, iar al doilea 14 puncte. Primul ied a ob inut cu … mai multe puncte decât al doilea. a) 25 b) 14 c) 39 d) 11 e) 19 8. Iedul cel mare a numărat pe o ramură 21 de flori de salcâm, cel mijlociu 15 flori, iar cel mic a numărat 13 flori. Câte flori au numărat iezii în total ? a) 21 b) 15 c) 13 d) 36 e) 49 9. Iedul cel mic şi mama lui au cules împreună 10 flori. Câte flori ar fi putut să culeagă fiecare? a) 10 şi 10 b) 2 şi 5 c) 3 şi 4 d) 5 şi 4 e) 8 şi 2 10. Văzând că nu a reuşit să-i păcălească pe cei trei iezişori, lupul a mers la fierar. Ca să-i sub ieze glasul, acesta i-a pilit din ii. Descoperă ce ascunde fluturaşul şi vei afla despre câ i din i este vorba. + 25 = 39 a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6

3. 4 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 11. Ca să aprindă focul, ursul fierar a pregătit 35 cărbuni mari şi 24 cărbuni mici. Câ i cărbuni a pregătit fierarul? a) 24 b) 35 c) 77 d) 59 e) 11 12. Pentru a împleti o rogojină, capra a adunat 53 de fire înguste de papură şi 45 fire late. Câte fire de papură a folosit capra pentru rogojină, dacă 7 din ele s-au rupt? a) 98 b) 89 c) 82 d) 90 e) 91 13. Capra a pregătit atâtea sarmale cât suma numerelor cu cifre identice din şirul: 11, 27, 33, 61, 19, 44 a) 88 b) 44 c) 66 d) 55 e) 39 14. Capra a copt 56 plăcinte. Iezii vecinelor au mâncat 23. Atunci a mai copt 32 plăcinte. Câte plăcinte a copt în total capra? a) 46 b) 64 c) 65 d) 54 e) 45 15. Capra le-a spus iezilor să nu deschidă uşa decât atunci când o vor auzi cântând : Dragii mamei cucuie i, Uşa mamei descuie i Că mama vă aduce vouă Drob de sare în spinare Mălăieş în călcăieş Snop de flori la subsuori. Care este suma dintre numărul cuvintelor cântecului şi numărul versurilor (rândurilor) ? a) 24 b) 30 c) 6 d) 26 e) 13

4. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 5 16. Invitat la ospă , lupul a mâncat 15 sarmale, iar plăcinte cât cel mai mic număr cu so de două cifre. Câte sarmale şi plăcinte a mâncat lupul în total ? a) 12 b) 17 c) 73 d) 37 e) 25 17. Pentru ospă , capra a pregătit 3 mese. La fiecare masă s-au aşezat câte 3 capre şi 2 iezi. Câte capre au venit la masă? a) 12 b) 5 c) 9 d) 13 e) 15 18. Ordonează logic enun urile pentru a ob ine con inutul unei probleme : A. După un timp, doi dintre ei pleacă acasă. B. În poieni ă zburdă 5 iezişori. C. Câ i iezişori sunt acum în poieni ă ? D. Mai vin la joacă încă 4 iezişori. a) A B C D b) B C D A c) C D B A d) B D A C e) B D C A 19. Rezolvă pe foaia de concurs problema ob inută la exerci iul 18. MULT SUCCES !

5. 6 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a CLASA A II-A 1. A fost odată un moş şi o babă. Fiecare avea câte o fată. Într-o zi, mergând în poieni ă, fata babei a cules 38 floricele, iar fata moşului 57 floricele. Câte floricele au cules cele două fete în total? a) 125 b) 95 c) 57 d) 44 e) 38 2. Mergând la pădure după vreascuri pentru foc, fata moşului a adus 125 de vreascuri, iar fata babei mai pu ine cu 37. Câte vreascuri au adus împreună cele două fete ? a) 125 b) 37 c) 162 d) 213 e) 88 3. Povestea «Fata babei şi fata moşneagului» a fost scrisă de ION . . . . . . . . . Scrie numele autorului. Numerotează crescător literele, începând cu 1 de la ini ială. Apoi formează cu aceste cifre cel mai mare număr natural de trei cifre distincte. a) 765 b) 867 c) 123 d) 321 e) 987 4. Vârstele moşului şi babei erau cât vecinii numărului 58. Câ i ani aveau împreună ? a) 57 b) 58 c) 59 d) 116 e) 106 5. Fetele aveau împreună 47 ani. Dacă fata babei avea 28 ani, câ i ani avea fata moşului ? a) 23 b) 21 c) 19 d) 28 e) 26 6. Fata moşului era foarte harnică. În fiecare zi muncea mai mult cu o oră decât în ziua precedentă. Dacă luni a muncit 10 ore, câte ore a muncit de luni până joi ? a) 24 b) 12 c)42 d) 84 e) 46 7. Fata a plecat la Sfânta Vineri pe drumul cu numere care nu sunt pare. Distan a parcursă în metri este cât suma acestor numere. 23 29 31 24 28 32 a) 52 m b) 83 m c) 84 m d) 25 m e) 48m

6. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 7 8. Fata moşului a cură at fântâna şi a văruit-o. Din fântână a scos 127 pietricele mici şi cu 39 mai multe pietricele mari. Câte pietricele a scos fata moşneagului în total ? a) 221 b) 284 c) 350 d) 584 e) 293 9. Ca să le facă baie copiilor, a folosit numai apa din găle ile cu număr format din cifre consecutive. Care găle i au rămas pline ? A B C D E F a) A, C, D b) B, E, F c) B, E, C d) E, D, B e) E, F, C 10. Pentru a-i hrăni pe copiii Sfintei Vineri, fata moşului i-a aranjat în ordinea crescătoare a numărului corespunzător fiecărui nume. a) COCO, PIKI, SISI, KITY, DODO b) DODO, PIKI, SISI, KITY, COCO c) COCO, KITY, SISI, PIKI, DODO d) KITY, SISI, DODO, COCO, PIKI e) COCO, KITY, PIKI, SISI, DODO 11. La şezătoare, fata moşneagului a tors 127 de fuse de lână, iar fata babei cu 49 mai pu ine. Câte fuse a tors fata babei ? a) 176 b) 78 c) 205 d) 49 e) 252 12. Fata moşului a rămas la Sfânta Vineri atâtea minute cât suma dintre numărul 142 şi el însuşi la care adaug numărul 400. a) 542 b) 942 c) 123 d) 684 e) 245 327 COCO 890 DODO 723 PIKI 609 KITY 732 SISI 23 l 78 56 3831 11

7. 8 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 13. Că eluşa i-a dăruit fetei moşului o salbă cu bănu i. În salbă erau atâ ia bănu i cât diferen a dintre numărul 65 şi succesorul numărului 55. Câ i bănu i erau în salbă? a) 5 b) 10 c) 9 d) 7 e) 11 14. Fântâna i-a oferit fetei apă rece. Adâncimea fântânii era cât suma dintre răsturnatul numărului 84 şi predecesorul numărului 128. a) 100 b) 136 c) 212 d) 175 e) 106 15. Cuptorul a servit-o cu plăcinte. Numărul lor a fost cel mai mare număr par scris cu cifre identice, mai mic decât 200. a) 111 b) 222 c) 99 d) 88 e) 198 16. Părul o aştepta pe fata moşului cu 38 pere mari şi 46 pere mici. Dacă a mâncat 9 pere mari şi 7 pere mici, câte pere mari au rămas în pom? a) 37 b) 68 c) 39 d) 29 e) 65 17. Din cutia fetei moşului au ieşit o mul ime de animale: 73 cai, cu 27 mai pu ine vaci, cu 13 mai multe oi decât cai. Care este diferen a dintre cel mai mare şi cel mai mic număr de animale? a) 40 b) 26 c) 46 d) 60 e) 31 18. Fata babei a plecat şi ea spre Sfânta Vineri. A mers de acasă până la că eluşă 240 m, de la că eluşă până la păr 130 m, de la păr până la fântână 210 m, de la fântână până la cuptor 220 m, iar de la cuptor până la casa Sfintei Vineri, 200 m. Câ i metri a parcurs fata babei de la că eluşă până la cuptor? a) 1000 m b) 580 m c) 560 m d) 630 m e) 960 m 19. Compune o problemă, după exerci iul: 150 + 150 - 120 = Rezolvă problema pe foaia de concurs folosind planul de rezolvare. MULT SUCCES !

8. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 9 CLASA A III-A 1. În cuvintele OLIMPICII CUNOAŞTERII valoarea unei vocale este 4, iar a unei consoane este 6. Care este suma literelor? a) 96 b) 97 c) 98 d) 99 e) 100 2. Care din următoarele personaje nu minte? a) 9 998: Eu sunt cel mai mare număr de 4 cifre b) 9 962: Eu sunt cel mai mic număr cu suma cifrelor 26 c) 9 997: Eu sunt cel mai mare număr impar de 4 cifre d) 1 001: Eu sunt cel mai mic număr par de 4 cifre e) 9 999: Eu sunt cel mai mare număr de 4 cifre identice 3. Ce număr se ascunde sub fluturaş? 2 + 8 x 5 = 6 x a) 5 b) 6 c) 9 d) 8 e) 7 4. O gospodină face o tartă cu fructe. Ea taie 20 de mere în două, după care jumătate din numărul bucă ilor le mai taie o dată în două. Câte bucă i de mere are tarta? a) 60 b) 80 c) 40 d) 15 e) 30 5. Într-o grădină sunt lalele. Ana culege 21 de lalele, iar Cristina de 3 ori mai pu in. În grădină au rămas 47 lalele. Câte lalele au fost la început? a) 61 b) 70 c) 75 d) 81 e) 72 6. Care este suma a 3 numere consecutive, ştiind că al treilea număr este predecesorul lui 200? a) 694 b) 593 c) 595 d) 594 e) 592 7. Câte caiete poate cumpăra Sonia dacă are 40 de lei, iar un caiet costă 9 lei ? a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7

9. 10 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 8. Pe o stradă sunt 21 case. Câte cifre sunt necesare pentru a scrie numerele tuturor caselor? a) 29 b) 31 c) 32 d) 33 e) 34 9. Adaugă la diferen a dintre numărul 100 şi jumătatea lui, cel mai mic număr de trei cifre distincte. a) 204 b) 152 c) 102 d) 124 e) 202 10. Într-o livadă s-au adus pentru a fi planta i 25 meri şi de 3 ori mai mul i cireşi. Câte rânduri s-au plantat, dacă pe fiecare rând erau câte 10 pomi ? a) 8 b) 9 c) 10 d) 11 e) 12 11. În care din exerci iile de mai jos rezultatul este cu 27 mai mic decât 200? a) 400 – 139 = b) 169 - 7 x 7 = c) 197 – 3 x 8 = d) 6 x 9 + 227 = e)100 : 10 +314 = 12. Un iepuraş are lungimea de 30 cm. El poate face un salt de 2 ori mai mare decât lungimea lui. Ce distan ă parcurge după 5 salturi şi jumătate? a) 30 cm b) 60 cm c) 330 cm d) 500 cm e) 360 cm 13. Ri a-Veveri a are vârsta egală cu dublul sfertului jumătă ii numărului 16. Care este vârsta ei? a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 14. Cinci copii rezolvă următorul exerci iu: 72 : 9 x (2 + 32 : 4 )= Rezultatul corect este: a) 24 b) 90 c) 12 d) 70 e) 80 15. Mircea merge într-o expedi ie împreună cu colegii lui de clasă. În urma lui sunt 14 colegi, iar înaintea lui triplul numărului 6. Câ i copii merg în expedi ie? a) 16 b) 33 c) 32 d) 16 e) 17

10. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 11 16. Furnicu a şi Hărnicu a adună grăun e. Grăun ele Furnicu ei sunt de 4 ori mai multe decât ale Hărnicu ei. Dacă împreună au strâns 40 de grăuncioare, află câte a strâns fiecare? a) 5; 35 b) 20; 20 c) 30; 10 d) 35; 5 e) 32; 8 17. Şase feti e au confec ionat crengu e cu flori de măr. Câte floricele au pregătit dacă fiecare feti ă a confec ionat câte 3 crengu e cu câte 5 floricele şi le-au mai rămas câte 9 floricele? a) 144 b) 130 c) 90 d) 100 e) 154 18. Sunt elev în clasa a lll-a. Vârsta mea este 9 ani. Mama mea are de 4 ori mai mult decât mine, iar tatăl meu a avut anul trecut succesorul lui 36. Câ i ani vom avea împreună peste 5 ani? a) 88 b) 98 c) 97 d) 96 e) 95 19. Compune o problemă după exerci iul următor: 1000 – (25 x 9 + 7 x 37) = Foloseşte planul de rezolvare. Rezolvă problema pe foaia de concurs. MULT SUCCES !

11. 12 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a Clasa a IV-a 1. Rezultatul calculului 1354 – 596 : 4 = este: a) 189 b) 205 c) 1205 d) 1215 e) 758 2. Care este numărul natural pe care împăr indu-l la 7, ob ii câtul 58 ? a) 297 b) 364 c) 411 d) 406 e) 401 3. Numărul 678 este câtul dintre 4 746 şi numărul: a) 5 b) 6 c) 8 d) 9 e) 7 4. Determină deîmpăr itul, ştiind că împăr itorul este 4, câtul 224, iar restul 3. a) 896 b) 56 c) 59 d) 496 e) 899 5. Sfertul sfertului numărului 48 este: a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 6 6. Problemele pe care le-am rezolvat sunt cu 36 mai multe decât treimea numărului 81. Câte probleme am rezolvat? a) 63 b) 36 c) 27 d) 48 e) 72 7. Într-o familie sunt 4 membri. Suma vârstelor lor este 116. Cât a fost suma vârstelor în urmă cu 2 ani? a) 102 b) 108 c) 114 d) 112 e) 98 8. Într-un cireş sunt tot atâtea flori cât produsul dintre cel mai mare număr par de trei cifre identice şi cel mai mic număr de două cifre: a) 8890 b) 9999 c) 8880 d) 9890 e) 9870 9. În clasele a IV-a dintr-o şcoală sunt 624 de elevi. Fetele sunt de 3 ori mai multe decât băie ii. Câte fete sunt? a) 864 b) 156 c) 598 d) 648 e) 468

12. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 13 10. Diferen a a două numere este 318, iar câtul lor este 7. Care sunt numerele? a) 371 şi 53 b) 314 şi 56 c) 311 şi 7 d) 255 şi 63 e) 279 şi 39 11. O rândunică şi-a construit cuibul în 10 zile, realizând câte 45 transporturi pe zi. Dacă la fiecare transport cară câte 8 fire de iarbă uscată, din câte fire şi-a construit cuibul rândunica? a) 3600 b) 360 c) 450 d) 4500 e) 440 12. Suntem într-o zi de duminică, 21 iulie. În care din zilele lunii august va fi prima duminică? a) 2 b) 4 c) 31 d) 11 e) 25 13. La ora de educa ie fizică, elevii sunt aşeza i în grupe de câte trei. Paul se află în a şaptea grupă, iar în spatele său se mai află patru grupe. Câ i elevi sunt în clasă? a) 30 b) 32 c) 33 d) 31 e) 27 14. Ri a-Veveri a a adunat în trei zile 491 alune. În primele două zile a strâns 275 alune, iar în ultimele două zile a strâns 314 alune. Câte alune a adunat Ri a-Veveri a în a doua zi? a) 127 b) 98 c) 216 d) 177 e) 89 15. Care este cel mai mic număr natural format din 3 cifre care are suma cifrelor 9? a) 123 b) 102 c) 111 d) 18 e) 108 16. Dublând suma a două numere ob ii 400. Care sunt numerele, dacă primul este de 4 ori mai mare decât al doilea? a) 50 şi 150 b) 120 şi 80 c) 40 şi 160 d) 100 şi 300 e) 80 şi 320 17. Un număr se adună cu întreitul numărului 125 şi se ob ine 942. Care este numărul? a) 281 b) 425 c) 475 d) 567 e) 92

13. 14 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 18. Cornel are 24 de be işoare. Rupe în două jumătate din ele şi pleacă. Vine fratele lui şi rupe în două jumătate din be işoarele găsite. Câte be işoare sunt acum? a) 72 b) 48 c) 36 d) 24 e) 54 19. Compune o problemă după exerci iul de mai jos. Foloseşte planul de rezolvare. Scrie problema şi rezolvarea pe foaia de concurs. 1000 + 863 – (7x 36 + 10 x 56) = MULT SUCCES !

14. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 15 Clubul Olimpicilor Felicitări, olimpic al cunoaşterii! Ne bucurăm să te avem alături acum, la finalul concursului, ca membru al clubului, împreună cu alte sute de mii de participan i din întreaga ară. Ce este proiectul Olimpiadele Cunoaşterii? Olimpiadele Cunoaşterii este un proiect complex de activită i menite să sporească interesul elevilor pentru aprofundarea cunoştin elor, dezvoltarea creativită ii, a spiritului de echipă, de competi ie şi a celui umanitar. Prin activită ile ini iate, concursuri pe discipline, schimburi de vizite între elevii din diferite şcoli, programe umanitare, concursuri de crea ie, proiectul oferă participan ilor ocazia afirmării personalită ii şi pregătirii lor Ce este concursul Olimpiadele Cunoaşterii? Principala activitate a proiectului, Concursurile Olimpiadele Cunoaşterii, urmăreşte verificarea şi completarea cunoştin elor dobândite la clasă şi motivarea concuren ilor pentru pregătirea continuă. Fiecare probă de concurs cuprinde 18 itemi cu 5 variante de răspuns, dintre care una singură corectă. Rezolvarea primelor 15 subiecte se consideră prima fază a concursului, respectiv faza jude eană. Ultimele 3 subiecte (16, 17, 18) reprezintă a doua fază a concursului, faza na ională. Fiecare probă de concurs mai cuprinde şi un al 19-lea subiect care reprezintă probă de baraj pentru departajarea câştigătorilor premiilor edi iei. Care sunt premiile acestei edi ii? •••• Premii extrem de motivante pentru mii de câştigători: căr i, reviste, calculatoare ştiin ifice, tricouri, mingi de baschet şi de volei, palete de tenis, rechizite, memory stick-uri, laptopuri, console PlayStation portabile, MP4, MP3; •••• MARELE PREMIU al edi iei: 4 excursii la Disneyland Paris (copil şi părinte). Desemnarea câştigătorilor se face în cel mai transparent mod: de către o comisie specială, constituită prin invita ie deschisă adresată tuturor participan ilor, în cadrul unei şcoli partenere cu rezultate deosebite. La Olimpiadele Cunoaşterii to i participan ii câştigă!

15. 16 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a Clubul Olimpicilor CREA IE De ce particip la sec iunea Crea ie? Este şansa mea de a demonstra creativitate şi talent artistic la probele de literatură, desen, grafică, pictură, muzică şi dans ale sec iunii Crea ie, din cadrul Clubului Olimpicilor şi de a câştiga premii extrem de motivante. Ce se mai premiază la această sec iune? Imnul proiectului, numele cenaclului şi tema edi iei viitoare. Bucurându-se de o mare popularitate, va fi continuat concursul de fotografie „Miss şi Mister Olimpic” al edi iei, câştigătorii ob inând premii speciale. Ce premii constituie fondul acestei sec iuni? MP3, memory stick-uri, căr i, reviste, calculatoare ştiin ifice, rechizite etc. Cum particip? Pentru concursul de fotografie „Miss şi Mister Olimpic” trimit o fotografie recentă cu tema „Tradi ii populare”. Pentru concursul de pictură, grafică sau literatură, trimit crea ia mea realizată în cadrul acestei edi ii. Nou! La cererea concuren ilor, începând cu această edi ie, în cadrul Clubului Olimpicilor, vor fi incluse şi premiate interpretări de muzică sau dans, care se vor desfăşura în cadrul unui cenaclu. Trimite-ne lucrări cu cele mai interesante obiceiuri din zona în care locuieşti (despre evenimente, portul popular, dansuri, muzică, meşteşuguri etc.). Alege tu numele numele cenaclului! Cea mai interesanta denumire va fi premiată! Cele mai reuşite lucrări, premiile şi câştigătorii lor vor fi afişate pe site-ul proiectului: www.olimpiciicunoasterii.ro, la finalul edi iei. Toate lucrările pentru sec iunea crea ie vor fi predate profesorului organizator care le va trimite asocia iei până la data de 10 mai 2011. Tema acestei edi ii este: „Tradi ii populare”.

16. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 17 Clubul Olimpicilor COPII PENTRU COPII Ce este programul Copii pentru copii? O activitate importantă a Clubului Olimpicilor este programul umanitar Copii pentru Copii, program de ajutorare a copiilor afla i în dificultate (probleme medicale, zone calamitate, probleme sociale). Cum şi cu ce pot să ajut? Contribu ia partenerilor şi a participan ilor, cu diverse materiale sau cu suma de aproximativ 1 leu, a făcut posibilă sprijinirea, etapă de etapă, a unui număr din ce în ce mai mare de copii. Alimente, îmbrăcăminte, rechizite, jucării, mijloace financiare reprezintă un ajutor important pentru ei şi chiar o şansă în plus de a reuşi în via ă. Oricât de mic, gestul tău contează. Lui i se va alătura ajutorul oferit de participan i din întreaga ară. Adresează-te profesorului organizator pentru a afla mai mult! Amintim gestul de solidaritate pe care sute de membri ai Clubului Olimpicilor l-au făcut pentru copiii de la aşezământul din Valea Plopului, jud. Prahova, şi le mul umim pentru ajutorul acordat. Deoarece aşezământul îngrijeşte, prin stăruin a Părintelui Nicolae Tănase, sute de copii cu probleme deosebite, programul va continua şi pe parcursul acestei edi ii. „Cred că fiecare avem undeva, acolo sus, răsplata faptelor mari şi bune.” (inst. Maria Corfar – Şc. „Mihai Eminescu”, Mediaş, jud. Sibiu). Începând cu această edi ie, Clubul Olimpicilor va participa la ctitorirea Athosului românesc, Mănăstirea Ponor. "Dacă cineva ar dori să devină ctitor, adică întemeietor sau fondator al acestei mănăstiri, precum a făcut cândva Domnitorul Sfânt Ştefan cel Mare, ar putea dărui o cărămidă pentru construirea ei din temelie". (părintele Irineu Curtescu, stare ul Mănăstirii Ponor). AJUTORUL TĂU CONTEAZĂ. Participă şi tu!

17. 18 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a Clubul Olimpicilor SCHIMBURI DE VIZITE Cine poate participa? Orice şcoală din ară înscrisă în program şi orice membru al Clubului Olimpicilor (la un proiect pot participa două, trei sau mai multe şcoli). De ce să particip? Po i să întâlneşti noi prieteni printre membrii clubului, să afli despre pasiunile şi preocupările lor. Să afli mai multe despre tradi iile şi obiceiurile locurilor vizitate. Să laşi la rândul tău un semn al trecerii tale prin acele locuri prin finalizarea unor ac iuni comune. Ce pot face în cadrul acestor schimburi de vizite? - ai ocazia să vizitezi zone deosebite, să descoperi locuri noi şi interesante. - po i învă a despre artă, meşteşuguri locale, cântece, jocuri, serbări câmpeneşti; - po i participa la competi ii sportive, culturale sau pe diferite teme; - po i lua parte la activită i ale altor cluburi (arheologie, numismatică, orientare în natură, aeromodele, navomodele, S.F.). Unde şi când se desfăşoară? În orice regiune din ară, alături de parteneri de la şcoli din aceeaşi localitate, din acelaşi jude sau din alte jude e ale ării (de exemplu: la munte, la mare, în Delta Dunării, zone geografice cu importante obiective istorice, culturale, turistice). În vacan e, la sfârşit de săptămână, cu ocazia unor evenimente de importan ă locală sau na ională sau la o dată stabilită de coordonatori. Membrii clubului din întreaga ară aşteaptă să te cunoască. Detalii despre toate activită ile vor fi afişate pe site-ul proiectului: www.olimpiciicunoasterii.ro

18. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 19 Mul umim tuturor cadrelor didactice organizatoare atât pentru efortul, corectitudinea şi seriozitatea cu care au organizat proiectul la nivelul fiecărei şcoli, cât şi pentru sugestiile făcute în scopul dezvoltării permanente a tuturor programelor! „Vă mul umesc pentru cuvintele de apreciere şi salut sprijinul pe care proiectul "Olimpiadele Cunoaşterii" îl dă procesului de învă ământ. Avem nevoie de o constantă în via a noastră, de un prieten vechi şi drag cu care am pornit la drum în urmă cu patru ani. Avem nevoie de seriozitate şi perseveren ă şi toate converg spre O.C.” (prof. Daniela Titoveanu – Lic. Teoretic Balş) Vă mul umim, dragi elevi, pentru participarea corectă şi aşteptăm cu interes impresiile voastre cu ajutorul cărora activită ile clubului vor deveni şi mai interesante. Vă aşteptăm să le descoperim împreună la edi ia a VI-a, an şcolar 2010 – 2011. „Mi-au plăcut revistele, subiectele, premiile şi activită ile clubului. Într-un cuvânt, toate.” Elev Neacşu Andrei Dragoş, Şcoala “Mihai viteazul” Băbiciu, Jude ul Olt „Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în via ă nu contează triumful, ci lupta. Esen ial nu e să cucereşti, ci să lup i bine.” (Jurământul olimpic) Părerea ta contează! Vino cu idei noi pentru edi ia următoare. Vom ine cont de părerea şi de sugestiile tale! Scrie-ne pe adresa poştală: Asocia ia Olimpicii Cunoaşterii, O.P. 68, C.P. 47, sector 1, Bucureşti, sau trimite-ne un e-mail la adresa: olimpiciicunoasterii@yahoo.com. În paginile următoare te invităm să afli câteva lucruri interesante despre locuri minunate din lume, despre locuri care au fost şi vor fi destina ii de vis ale olimpicilor.

19. 20 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a ISRAEL - MUNTELE GHETSIMANI Statul Israel cunoscut ca şi ara Sfântă are aproximativ 7,5 milioane de locuitori. Israelul are două limbi oficiale : ebraică şi arabă. ara Sfântă este locul în care s-au desfăşurat via a, activitatea, predicile, minunile şi jertfa lui Iisus Hristos, dar şi tărâmul măre ei istorii din Vechiul Testament. Cele mai cunoscute atrac ii turistice din ară sunt: Biserica Sfântului Mormânt, Cetatea Ierusalimului, Grădinile suspendate din Haifa, Stâlpul Biciuirii, Altarul pe Piatra Sfântului Mormânt. Pe Muntele Ghetsimani se afla numeroase biserici printre care: Flevit, în traducere Domnul a plâns, Biserica Maicii Domnului, Biserica Pater Noster sau Peştera Ghetsimani, precum şi o livadă de măslini despre care se zice că ar fi veche de peste 2000 de ani. Grădina Ghetsimani este unul din locurile sfinte cele mai dragi pentru tradi ia creştină. Pe Muntele Măslinilor, în fiecare Duminică a Floriilor se aduna sute de oameni pentru a reedita intrarea lui Iisus în Ierusalim. Locul unde Domnul a plâns e marcat de o biserică în formă de lacrimă. Tatăl nostru este cea mai cunoscută rugăciune a creștinătății, fiind dată de Domnul Iisus Hristos în cadrul cuvântării şi cunoscută sub numele de „Predica de pe munte”, rugăciunea cea mai potrivită prin care omul se poate apropia de Dumnezu. În Biserica Pater Noster, rugăciunea Domnească, este scrisă în toate limbile pământului, iar primă scrisă este în limba română.

20. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 21 MUN II APUSENI - MICUL ATHOS - MĂNĂSTIREA PONOR A i auzit, dragii mei, de Grădina Maicii Domnului? De locul binecuvântat în care trăiesc călugării în Mun ii Apuseni, de Athosul românesc? La Ponor este o gură de rai mioritică, unde se ridică o mănăstire- cetate. I se spune cetate pentru că are 4 laturi închise de chilii, într-unul din col uri fiind clopotni a, iar în alt col – Paraclisul. Părintele zideşte aici o mănăstire-cetate pentru veşnicie. Zidul exterior al cetă ii va fi căptuşit cu blocuri mari de piatră, ridicate cu macaraua, pentru veşnica dăinuire a mănăstirii. Pu in mai jos, în vale, la mănăstirea de maici, locul e mai adăpostit. Poiana în care stau ele este înconjurată de pădure, care opreşte vânturile să bată direct şi o protejează. Chiliile maicilor sunt aliniate şi ele provizoriu până se va construi şi la ele o cetate mai mică. Ele sunt adăpostite de privirile trecătorilor ca într-o Dumbravă minunată. Maicile au şi ele Paraclisul lor, pe care şi l-au pictat singure cu chipuri de sfin i. Primăvara, de cum se topeşte zăpada, apar puzderie de ghiocei pe deal. Cât vezi cu ochii, ghioceii gingaşi te înconjoară ca o mare albă. Po i culege bra e întregi de ghiocei şi le po i pune la icoana Maicii Domnului, Împărăteasa noastră. Toamna, aurul roşcat al frunzelor formează un tablou mirific. Cât vezi cu ochii, pădurea se îmbracă într-un costum multicolor cu nuan e ruginii. Covorul galben de frunze presărate formează aureole în jurul rădăcinilor. Fiecare zonă de copaci îşi are culoarea ei. Ştii că acum urmează pâlcul gălbui, său roşcat, sau ruginiu. Noaptea, puzderia de stele veghează la cântările sobre ale călugărilor ce se aud chiar şi din curte. Aici nu este curent electric. Aici oamenii vor vie ui veşnic aşa cum a lăsat Dumnezeu: zgomotul asurzitor al lumii nu-i va ajunge. Numai liniştea raiului se aude pretutindeni. AJUTORUL TĂU CONTEAZĂ! Intră în rândul ctitorilor acestei mănăstiri şi dăruieşte o cărămidă pentru construirea ei din temelie.

21. 22 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a NADIA COMĂNECI – “ZEI A DE LA MONTREAL” Nadia Elena Comăneci (născută la 12 noiembrie 1961, în Onești, județul Bacău) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au emigrat mai târziu în Statele Unite, devenind antrenori ai multor gimnaste americane. La vârsta de 13 ani, primul succes major al Nadiei a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated Press a numit-o "Atleta Anului în România". La 14 ani, Nadia a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnasta care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua după Elena Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa. În 1999, Nadia a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului. În prezent Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. A fost distinsă de două ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.

22. Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 23 PARIS - CATEDRALA NOTRE DAME Catedrala Notre-Dame (Doamna Noastră), cu referire la Sfânta Fecioară, este prima capodoperă a stilului gotic timpuriu. Notre Dame nu este chiar cea mai mare catedrală din lume, dar cu siguran ă este cea mai faimoasă. Capodopera este localizată în Île de la Cité, o mică insulă în inima oraşului Paris. Episcopul Parisului Maurice de Sully a început construc ia în 1163. Catedrala trebuia să reflecte statutul Parisului de capitală a regatului francez. A fost prima catedrală construită la o scară uriaşă devenind astfel prototipul pentru catedralele ce s-au construit în Fran a în perioada următoare. Rezultatul este o clădire copleşitoare având 128 de metri lungime şi turnuri de 69 de metri înăl ime. Din Pia a Notre Dame, admiri din fa ă cele trei por i bogat ornamentate: cea din stânga dedicată Fecioarei Maria, cea din centru ilustrând Judecata de Apoi şi cea din dreapta, inchinată Sfintei Ana (are una dintre cele mai vechi statui ale catedralei, ce o înfă işează pe Fecioada Maria pe tron, inând pruncul Iisus în bra e). Deasupra celor trei por i po i vedea o galerie cu 28 de statui ale regilor Israelului. La următorul nivel se afla minunată rozetă, cu un diametru de 10 metri, iar deasupra acesteia se po i vedea “grande galerie” care uneşte cele două turnuri, aceasta fiind decorată cu păsări şi alte creaturi. Cele două turnuri au devenit celebre datorită romanului scris de Victor Hugo în secolul 19. Personajul Quasimodo, cocoşatul de la Notre Dame, locuia în turnul sudic al catedralei. În turnul de sud este un clopot uriaş ce cântăreşte 13 tone. Elementele cu adevărat deosebite din interior sunt vitraliile colorate ale rozetelor, colec iile de bijuterii, sculpturi, mobilă, literatură, medalii etc. Notre Dame are două orgi: Orga Mare care are 7.374 tuburi şi Orgă Corului care are 1.840 de tuburi. Aproximativ 13 milioane de oameni din toată lumea vizitează anual catedrala (o medie de 30 000 de oameni pe zi). În fata catedralei, se afla “kilometrul 0” al Parisului.

23. 24 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a Vine limuzina să-l ia pe Papa de la aeroport. Şoferul baga bagajele în portbagaj şi îl vede pe Papa aşteptând. - Sfin ia Ta, vă rog să pofti i. - Ştii, fiule, pe mine nu mă lasă niciodată să conduc. Lasă-mă tu, te rog... După multe insistente şoferul cedează. Papă la volan, 110 km la oră. Şoferul: - Sfin ia Ta, vă rog, mai încet că ne prinde poli ia. Papa nimic. Ajunge la 16o km la oră. Apare şi maşina poli iei, care îi ajunge din urmă. Papa lasă geamul jos şi salută. Poli aiul, prin sta ie: - Sunt 1435. Şefu, nu ştiu ce să fac. Am prins pe cineva cu 160 la oră. - Arde-l! - Nu cred că pot, e tare! - Cine e, primarul, un senator?... - Maaai tare! - Cine e, mai? - Cred că-i Dumnezeu ca Papă îi conduce maşina. Un vânător intră într-un magazin de profil. - Pantaloni de camuflaj ave i? - Avem, dar nu-i găsim! O voce disperată la telefon, la ora 5 diminea a: - Alo! Salvarea? - Da. - Veni i repede căci în curte e un nebun ce sună goarna şi ne dispera pe to i. - Imediat, da i-ne adresa! - UM 04032. AVOCATUL: Această astenie gravă vă afectează memoria? MARTORUL: Da. AVOCATUL: În ce fel vă afectează memoria? MARTORUL: Uit. AVOCATUL: Uita i? Ne pute i da un exemplu de ceva pe care l-a i uitat? AVOCATUL: Doctore, e adevărat că dacă o persoană moare în somn, el nu-şi va da seama de treaba asta pană a doua zi diminea a? MARTORUL: E adevărat că dumneata chiar ai trecut examenul de barou?

62 ma te 1 4

danaregal

62 ma te 1 4